Dezinstituționalizarea nu înseamnă doar plecarea unei persoane dintr-un serviciu rezidențial. Înseamnă pregătire, alegeri, sprijin și construirea, pas cu pas, a unei vieți cât mai aproape de comunitate. Înseamnă să privim dincolo de porțile unui centru și să vedem omul, dorințele sale și posibilitatea unui nou început.
Uneori, o mână care îți arată cu încântare florile din curte spune o poveste întreagă. Despre o dorință ascultată, despre răbdare și despre bucuria unui nou început. Doi dintre beneficiarii Centrului de Abilitare și Reabilitare Jariștea, din cadrul DGASPC Vrancea, trăiesc astăzi această bucurie. Drumul lor a început cu mulți ani în urmă, într-un mediu familial, în grija asistenților maternali. Mai târziu, viața i-a adus la centrul din Jariștea, unde au găsit sprijin pentru dezvoltarea deprinderilor de zi cu zi, pentru socializare și pentru pregătirea unei vieți în comunitate.
Alături de echipa centrului, au fost încurajați să participe, să aleagă și să își exprime dorințele în felul lor. Pentru că, deși nu spun întotdeauna ceea ce simt în propoziții lungi, un cuvânt simplu, un gest, un zâmbet sau o privire pot transmite foarte mult. Astfel, cei doi au făcut cunoscută o dorință importantă pentru ei: să trăiască din nou într-un mediu familial. Au urmat momente de pregătire și acomodare, pași făcuți cu răbdare, împreună cu profesioniștii centrului, respectând ritmul și posibilitățile fiecăruia. Treptat, dorința a prins contur. Până când, într-o zi, „dincolo de poartă” a devenit realitate.
Astăzi, aceștia descoperă bucuria unei vieți într-un mediu familial și liniștit, aproape de natură. Priveliștea pădurii, florile din curte, animalele din gospodărie, plimbările și micile activități ale fiecărei zile au devenit parte din noua lor rutină. Îi vezi privind curioși în jur, apropiindu-se de animale, descoperind locurile din jurul casei. Iar când unul dintre ei îți arată cu încântare florile din curte, înțelegi că uneori lucrurile aparent mici pot avea o însemnătate foarte mare. Pentru cei care îi cunosc, asemenea gesturi sunt răspunsuri. Ne arată că descoperă, că se adaptează și că, puțin câte puțin, un loc nou poate începe să capete un înțeles atât de simplu și atât de important: „acasă”.
Pentru echipa CAbR Jariștea, plecarea lor nu a însemnat sfârșitul drumului parcurs împreună. Asistentul social, psihologul și ceilalți profesioniști ai centrului continuă să le fie aproape, urmărind evoluția și adaptarea lor la noua viață. Iar când vine momentul să ne despărțim după o vizită, cuvintele sunt puține. Nici nu este nevoie de mai multe. O mână ridicată în semn de rămas-bun, un zâmbet și o privire luminoasă spun, în felul lor, „mulțumesc”. Pentru noi, acel gest simplu înseamnă mult. Ne amintește că, dincolo de documente, planuri și obiective, rostul muncii noastre se regăsește în astfel de momente: atunci când omul pe care l-ai sprijinit poate păși cu încredere dincolo de poartă.
DGASPC Vrancea, prin echipa CAbR Jariștea, le urează ca noua lor casă să le ofere liniște, siguranță, oameni aproape și cât mai multe motive de bucurie. Să descopere, în fiecare zi, câte puțin din ceea ce înseamnă „acasă”. Noi le rămânem aproape. Iar „Dincolo de poartă” continuă, pentru că mai sunt dorințe de ascultat, pași de pregătit și povești care merită spuse.
Le mulțumim colegilor din centrul din Jariștea, șefului de centru Vlad Nicolae, asistentului social și managerului de caz Stancea Claudiu, psihologului Colan Raluca și tuturor profesioniștilor implicați, pentru răbdarea de a asculta, pentru grija cu care au pregătit acest nou început și pentru sprijinul pe care îl oferă în continuare. În spatele unei asemenea schimbări se află muncă, responsabilitate și încredere în posibilitățile fiecărui om.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
ȘTEFAN Dănuț Cristian