Sunt zile care nu se măsoară în ore, ci în emoțiile pe care le lasă în suflet, în oamenii întâlniți, în locurile descoperite și în sentimentul atât de important de a aparține unei comunități. Ieri, cu prilejul sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, beneficiarii Locuinței minim Protejate nr. 1 Odobești, alături de colegii noștri din cadrul Centrului de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulatoriu (CSRNTA) Odobești – psiholog, asistent social și instructor de educație – au petrecut câteva ore într-un loc încărcat de liniște și spiritualitate: Mănăstirea Trotușanu, din comuna Movilița. Înconjurată de natură și de frumusețea peisajului vrâncean, mănăstirea ne-a oferit mai mult decât destinația unei ieșiri. A fost locul în care beneficiarii noștri au putut să se bucure de o zi diferită, să socializeze, să se recreeze, să descopere, să participe la viața comunității și, mai ales, să trăiască experiențe firești, dincolo de rutina cotidiană.
Pentru persoanele adulte cu dizabilități, asemenea activități au o semnificație profundă. Fiecare ieșire în comunitate înseamnă un exercițiu de autonomie, o oportunitate de comunicare și relaționare, un pas spre mai multă încredere în propriile capacități și o confirmare că incluziunea nu trebuie să rămână doar un principiu scris în documente, ci trebuie să devină o realitate trăită zi de zi. Astfel de momente sunt importante și pentru noi, cei care îi însoțim. Ne reamintesc că munca în domeniul social nu înseamnă doar servicii, proceduri și responsabilități profesionale, ci și prezență, răbdare, apropiere, încredere și capacitatea de a crea contexte în care fiecare persoană să se simtă văzută, respectată și valorizată.
Mulțumim reprezentanților Mănăstirii Trotușanu pentru primire și pentru atmosfera de liniște oferită beneficiarilor noștri și, în egală măsură, le mulțumim colegilor implicați, care transformă prin profesionalism, răbdare și implicare astfel de activități în experiențe cu adevărat valoroase.
La DGASPC Vrancea credem că fiecare pas făcut în comunitate poate deveni un pas înainte spre autonomie, iar fiecare ușă deschisă de cei din jur poate însemna pentru cineva sentimentul că aparține. Pentru că o comunitate devine cu adevărat puternică atunci când nimeni nu rămâne în afara ei.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
ȘTEFAN Dănuț Cristian