PROCEDURA ADOPŢIEI
Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.
În cursul procedurii de adopţie, trebuie respectate următoarele principii:
– principiul interesului superior al copilului;
– principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial;
– principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică;
– principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul sau de maturitate;
– principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei;
– principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului/familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti;
Cadrul legal care reglementează adopţia în România:
- Legea nr. 273/2004, privind procedura adopţiei, modificată şi completată prin Legea nr. 268/26.11.2020;
- Hotărârea Guvernului nr. 798/05.08.2021, privind modificarea anexei la H.G. nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei;
- Hotărârea Guvernului nr. 448/2017, pentru aprobarea Metodologiei privind contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informaţii vizând originile sale şi propriul trecut, precum şi accesul părinţilor fireşti sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informaţii referitoare la persoana adoptată;
- Noul Cod Civil – Titlul lII. Rudenia- Capitolul III – Adopţia.
ADOPȚIA POATE FI:
- adopţie internă – adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România;
- adopţie internaţională – adopţia în care adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul ce urmează să fie adoptat au reşedinţa obişnuită în state diferite, iar, în urma încuviinţării adopţiei, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă obişnuită cu cea a adoptatorului;
CONDIŢIILE DE FOND ALE ADOPŢIEI
Persoanele care pot fi adoptate:
- Copilul poate fi adoptat până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu. Cu toate acestea, poate fi adoptată, în condiţiile legii, şi persoana care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, dacă a fost crescută în timpul minorităţii de către cel care doreşte să o adopte.
- Adopţia fraţilor, indiferent de sex, de către persoane sau familii diferite se poate face numai dacă acest lucru este în interesul lor superior.
- Adopţia între fraţi, indiferent de sex, este interzisă.
- Adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşi adoptator sau familie adoptatoare, precum şi adopţia între soţi sau foşti soţi sunt interzise.
- Nu poate fi adoptat copilul ai carui părinţi fireşti nu au împlinit 14 ani;
- Copilul din afara căsătorie, recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi copilul a cărui paternitate a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptaţi de către soţia tatălui numai dacă filiaţia este confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN;
Persoanele care pot adopta:
- Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi să îndeplinească garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului;
- Adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul. Pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate încuviinţa adopţia chiar dacă diferenţa de vârstă dintre adoptat şi adoptator este mai mica decât 18 ani, dar nu mai puţin de 16 ani;
- Două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan, nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie. Cu toatea acestea, o nouă adopţie poate fi încuviinţată atunci când:adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat; adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv; copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani;
- Persoanele care nu au capacitate deplină de exerciţiu, precum şi persoanele cu boli psihice şi handicap mintal nu pot adopta.
- De asemenea, nu poate adopta: persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă şi infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; persoana ori familia al cărui copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti; persoanele care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi psihic sau au un handicap mintal sau se găsesc în una din situaţiile prezentate anterior.
EXPRIMAREA CONSIMŢĂMÂNTULUI LA ADOPŢIE
Părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele acestuia trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra consecinţelor exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei. Consimţămîntul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii de adopţie.
În cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său, consimţământul părintelui firesc se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. Odată cu solicitarea consimţământului, instanţa solicită direcţiei raportul de consiliere şi informare cu privire la consecinţele exprimării consimţământului.
Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii. Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la 2 termene consecutive fixate pentru exprimarea consimţământului.
Consimţământul adoptatorului sau familiei adoptatoare se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.
Consimţământul la adopţie al copilului care a împlinit vârsta de 10 ani se dă în faţa instanţei judecătoreşti , în faza încuviinţării adopţiei. Adopţia nu va putea fi încuviinţată fără consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 10 ani.
Procedura adopţiei interne cuprinde următoarele etape:
Evaluarea adoptatorului sau a familiei in vederea obtinerii atestatului
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintă procesul prin care se realizează identificarea abilităţilor parentale, se analizează îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum şi pregătirea acestora pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinte. Odată cu evaluarea persoanei/familiei solicitante vor fi analizate şi caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc împreună cu solicitantul, precum şi opinia acestora cu privire la adopţie. Evaluarea se realizează pe baza solicitării adoptatorului sau familiei adoptatoare de către direcţia de la domiciliul acestora sau de către organismele private autorizate să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne.
Rezultatele evaluării se consemnează într-un raport final de evaluare a capacităţii de a adopta a solicitantului care conţine şi propunerea privind eliberarea sau neeliberarea atestatului. Raportul se întocmeşte în maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare şi se comunică solicitantului.În cazul unui rezultat favorabil al evaluării, direcţia emite dispoziţia privind eliberarea atestatului. Valabilitatea atestatelor este de 5 ani de la data eliberării acestora. Direcţia are obligaţia de a verifica anual îndeplinirea condiţiilor care au stat la baza eliberării atestatului şi decide dacă se impune sau nu retragerea acestui document.
În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluării, adoptatorul sau familia adoptatoare poate formula contestaţie.
Obţinerea atestatului nu este necesară în următoarele cazuri:
- pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
- pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
DESCHIDEREA PROCEDURII DE ADOPŢIE
Pentru a fi eligibil pentru adopţie, copilul aflat cu măsură de protecţie trebuie să fie declarat adoptabil de către instanţa judecătorească prin deschiderea procedurii de adopţie pentru acesta, în urma îndeplinirii condiţiilor legale.
Astfel, managerul de caz stabileşte adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie dacă:
a)după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinţilor, nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;
b)după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive imputabile părinţilor, nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;
c)după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii fireşti nu au putut fi găsiţi;
d)copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia;
e)după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii fireşti cu vârsta peste 18 ani, care au declarat în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, nu revin asupra declaraţiei iniţiale în termen de 45 de zile
În situaţia copilului pentru care s-a instituit plasamentul la familia extinsă, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internă, numai în situaţia în care managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopţiei.
În situaţia copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia dacă există solicitări de adopţie a acestora din partea unor familii/persoane atestate. În situaţia fraţilor care nu pot fi separaţi, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia numai dacă există solicitări de adopţie a acestora, împreună, din partea unor familii sau persoane atestate. Familiile/Persoanele atestate care solicită adopţia trebuie să facă parte din familia extinsă a copilului/copiilor sau să fi menţinut şi dezvoltat relaţii personale cu acesta/aceştia.
Hotărârea judecătorească definitivă prin care instanţa admite cererea direcţiei de deschidere a procedurii de adopţie, produce următoarele efecte:
a)drepturile şi obligaţiile părinteşti ale părinţilor fireşti sau, după caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se suspendă şi vor fi exercitate de către preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, de către primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul;
b)drepturile şi obligaţiile părinteşti exercitate la momentul admiterii cererii de către preşedintele consiliului judeţean, primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul sau, după caz, de tutore se menţin.
Potrivirea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare
Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi se selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului, şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare.
Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse, altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, precum şi familiilor/persoanelor care au adoptat fraţi ai copilului sau care se află în procedură de adopţie cu un frate/fraţi al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. În potrivire se includ numai acele rude şi persoane care deţin atestat valabil de adoptator/familie adoptatoare.
Persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie sunt: tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, după caz, alte persoane care s-au implicat direct şi nemijlocit în îngrijirea şi educarea lui şi faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.
Procesul de potrivire include o componentă iniţială şi una practică şi se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei.
Potrivirea iniţială se realizează pentru copiii care au deschisă procedura adopţiei, aflaţi în evidenţa Registrului naţional pentru adopţii, denumit R.N.A., prin identificarea şi selectarea din cadrul acestui registru a tuturor persoanelor/familiilor atestate care răspund nevoilor fiecărui copil. Lista persoanelor/familiilor adoptatoare se generează de către R.N.A. şi se accesează de către direcţia de la domiciliul copilului, pentru continuarea demersurilor de potrivire. Selecţia celei mai potrivite persoane/familii care urmează să parcurgă etapa potrivirii practice se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei, numai din lista generată de R.N.A.
Procesul de potrivire iniţială constă în identificarea şi selectarea persoanei/familiei adoptatoare atestate în vederea adopţiei care, din punctul de vedere al criteriilor de potrivire iniţială, corespunde nevoilor copilului.Potrivirea iniţială se realizează pornind de la nevoile şi caracteristicile copilului adoptabil, luând în considerare capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare atestat/atestate de a răspunde acestora, şi este realizată de către responsabilul de caz al copilului.
Potrivirea practică presupune facilitarea contactului direct între copil şi adoptator/familia adoptatoare prin:
a)întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare la sediul direcţiei;
b)vizitarea copilului la domiciliul persoanei, familiei, asistentului maternal sau serviciului de tip rezidenţial;
c)întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului;
d)găzduirea copilului, pentru o perioadă de maximum 7 zile calendaristice consecutive, de către adoptatorul/familia adoptatoare. În situaţii excepţionale responsabilul de caz al familiei poate propune prelungirea perioadei de găzduire cu maximum 7 zile calendaristice.
Potrivirea practică se realizează în termen de maximum 3 luni de la exprimarea acordului adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică. În situaţii temeinic motivate de către responsabilul de caz al copilului, care ţin exclusiv de interesul superior al copilului, potrivirea practică poate fi prelungită cu maximum 30 de zile calendaristice.
La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei întocmeşte un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
Încredinţarea în vederea adopţiei
Adopţia nu poate fi încuviinţată de către instanţa judecătorească decât după ce copilul a fost încredinţat pentru o perioadă de 90 de zile persoanei sau familiei care doreşte să îl adopte, astfel încât instanţa să poată aprecia, în mod raţional, asupra relaţiilor de familie care s-ar stabili dacă adopţia ar fi încuviinţată.Capacitatea de adaptare, fizică şi psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condiţiile de natură socioprofesionalâ, economică, culturală, de limbă, religie şi cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăieşte copilul în perioada încredinţării şi care ar putea avea relevanţă în aprecierea evoluţiei ulterioare a acestuia în cazul încuviinţării adopţiei.
În cazul cererilor de încredinţare în vederea adopţiei, instanţa judecătorească se pronunţă exclusiv pe baza actelor depuse de direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, fără citarea părţilor.
Încredinţarea în vederea adopţiei se dispune de către instanţa judecătorească de la domiciliul copilului, pentru o perioadă de 90 de zile. Odată cu admiterea cererii de încredinţare în vederea adopţiei, instanţa se pronunţă şi asupra încetării măsurii de protecţie specială. Hotărârile prin care se soluţionează cererile de încredinţare în vederea adopţiei sunt executorii de la data pronunţării. Pe durata încredinţării copilului în vederea adopţiei, domiciliul acestuia se află la persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat.
Dacă pe durata perioadei de încredinţare în vederea adopţiei direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare constată neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare ori existent oricăror altor motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, sesizează de îndată instanţa judecătorească, în vederea revocării sau, după caz, prelungirea măsurii încredinţării.
La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, pe care îl comunică instanţei competente în vederea soluţionării cererii de încuviinţare a adopţiei.
Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară în următoarele cazuri:
a)pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
b)pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;
c)pentru adopţia copilului pentru care a fost deschisă procedura adopţiei şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni;
d)pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei.
Încuviinţarea adopţiei
Încuviinţarea adopţiei este de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei.
Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte:
a)certificatul de naştere al copilului, în copie certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
b)certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;
c)raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimţământului;
d)atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
e)hotărârea judecătorească definitivă de încredinţare în vederea adopţiei;
f)certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
g)certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
h)cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
i)certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
j)hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopţiei copilului;
k)raportul de consiliere şi informare a părinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc;
l)documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
m)declaraţia notarială pe propria răspundere, pentru persoanele care au relaţii stabile de uniune consensuală.
Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei se face cu citarea direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei şi a persoanei ori familiei adoptatoare.
Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu se face cu citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare şi a adoptatului, iar judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului şi a părinţilor fireşti ai adoptatului.
Monitorizare şi activităţi postadopţie
Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă. Monitorizarea postadopţie nu se realizează în cazul adopţiei interne a copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puţin 2 ani.
În cazul adopţiei interne, monitorizarea postadopţie se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.
Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici. În realizarea acestei obligaţii adoptatorii pot beneficia de sprijin acordat prin intermediul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei sau prin intermediul organismelor private autorizate, al cabinetelor individuale, al cabinetelor asociate sau al societăţilor civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie care au încheiat convenţii cu A.N.P.D.C.A. Identitatea părinţilor fireşti ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de acesta a capacităţii depline de exerciţiu, numai pentru motive medicale, de A.N.P.D.C.A., la cererea oricăruia dintre adoptatori, a adoptatului ori a reprezentantului unei instituţii medicale, însoţită de documentele medicale justificative.
ACCESUL LA INFORMAŢII PRIVIND ADOPŢIA
Persoanele adoptate au dreptul de a-şi cunoaşte originile şi propriul trecut şi beneficiază de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice.
Persoanele adoptate au dreptul să solicite şi să obţină informaţii referitoare la locul naşterii, traseul instituţional şi istoricul personal care nu dezvăluie identitatea părinţilor fireşti/rudelor biologice. Informaţiile care atestă adopţia pot fi furnizate numai persoanelor care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu. Furnizarea acestor informaţii se realizează de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul poate solicita tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul său ori, în cazul în care nu are domiciliul în România, Tribunalului Bucureşti, să-i autorizeze accesul la informaţiile aflate în posesia oricăror autorităţi publice cu privire la identitatea părinţilor săi fireşti/rudelor sale biologice. Anterior sesizării instanţei judecătoreşti, adoptatul are obligaţia de a solicita A.N.P.D.C.A. eliberarea unui document care să ateste realizarea adopţiei şi dacă înainte de adopţie acesta a avut stabilită filiaţia faţă de cel puţin unul dintre părinţii biologici, precum şi de a participa la cel puţin o şedinţă de consiliere din care să rezulte dacă adoptatul este echilibrat din punct de vedere psihoemoţional.
Cererea adresată instanţei judecătoreşti pentru autorizarea accesului la informaţiile vizând identitatea părinţilor fireşti se depune la instanţă însoţită de copia documentului de identitate a solicitantului, de documentul care atestă adopţia şi stabilirea filiaţiei faţă de cel puţin unul dintre părinţii fireşti, precum şi de raportul care atestă realizarea activităţii de consiliere. În situaţia în care activitatea de consiliere este realizată de autorităţile/organismele străine abilitate, raportul se depune la instanţa judecătorească în original sau copie legalizată, însoţit de traducerea autorizată în limba română. Judecarea cererilor privind autorizarea accesului la informaţiile vizând identitatea părinţilor fireşti se face cu citarea adoptatului şi a A.N.P.D.C.A. Instanţa admite cererea dacă, potrivit probelor administrate, constată că solicitantul este o persoană adoptată care a avut stabilită filiaţia faţă de cel puţin unul dintre părinţii biologici, a beneficiat de consiliere, iar instanţa şi-a format convingerea că adoptatul este echilibrat din punct de vedere psihoemoţional.
Părinţii fireşti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obţine informaţii vizând persoana adoptată referitoare la confirmarea adopţiei, anul încuviinţării acesteia, caracterul intern sau internaţional al adopţiei, precum şi dacă persoana adoptată figurează în evidenţele autorităţilor ca fiind în viaţă sau decedată. Alte informaţii vizând adoptatul pot fi furnizate părinţilor biologici sau rudelor biologice ale acestuia, numai dacă există acordul expres al adoptatului care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu sau, în cazul în care adoptatul este minor, acordul persoanei sau familiei adoptatoare. Acordul se solicită de A.N.P.D.C.A., după caz, prin intermediul direcţiei sau al autorităţii centrale a statului de primire, respectiv al organizaţiei străine acreditate implicate în derularea adopţiei.Furnizarea acestor informaţii se realizează de A.N.P.D.C.A.
Profilul public al copilului adoptabil
R.N.A. conţine o secţiune distinctă, denumită profil public, în care sunt incluse următoarele categorii de copii adoptabili:
a)cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie nu sa iniţiat potrivire practică;
b)cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost iniţiată etapa potrivirii practice, aceasta a eşuat;
c)cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost pronunţată o hotărâre de încredinţare în vederea adopţiei, aceasta a fost revocată.
De asemenea, în acest profil se introduc şi copiii pentru care lista generată din R.N.A., nu conţine timp de 3 luni consecutiv niciun/nicio adoptator/familie adoptatoare atestat/atestată.
Prevederile menţionate nu se aplică copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani.
Această secţiune conţine o fotografie actuală a copilului sau, după caz, o imagine reprezentativă aleasă împreună cu acesta, precum şi următoarele informaţii:
a)prenumele copilului;
b)judeţul de domiciliu al copilului;
c)vârsta copilului;
d)descrierea succintă a nevoilor de sănătate, emoţionale şi educaţionale ale copilului;
e)principalele trăsături de personalitate şi interesele/abilităţile/aptitudinile copilului.
Secţiunea poate include şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului. Opinia copilului este luată în considerare în funcţie de vârsta şi gradul său de maturitate.
Procedura adopţiei internaţionale
Adopţia internaţională a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate poate fi încuviinţată numai pentru copiii care se află în evidenţa A.N.P.D.C.A. şi numai în următoarele situaţii:
a)adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei;
b)adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român;
c)adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.
Adopţia, în aceste situaţii, este permisă pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei şi nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România sau una dintre persoanele care au prioritate, într-un termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei.
În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei aceştia beneficiază de prioritate în potrivirea cu acest copil, fără a mai fi necesară împlinirea termenului de un an.
În cazul adopţiilor internaţionale în care adoptatul are reşedinţa obişnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită în România, cererile de adopţie ale solicitanţilor se transmit autorităţilor străine competente, numai prin intermediul A.N.P.D.C.A.
Registrul naţional pentru adopţii
Din punct de vedere structural, activitatea de evidenţă în materia adopţiei este organizată astfel:
a)A.N.D.P.D.C.A. gestionează, administrează şi actualizează în sistem informatizat, denumit Registrul naţional pentru adopţii, evidenţa copiilor adoptabili, a adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România, asigurând organizarea, coordonarea şi controlul metodologic al activităţii direcţiilor, în condiţiile legii;
b)direcţia gestionează şi actualizează evidenţa copiilor adoptabili şi a adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
R.N.A. este organizat pe principiul locului de domiciliu al copiilor adoptabili şi al adoptatorului/familiei adoptatoare şi cuprinde o componentă informatizată, organizată pe un singur nivel – central şi o componentă manuală structurată pe două niveluri: central şi judeţean sau, după caz, local, în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti.
Prin intermediul R.N.A. este realizată potrivirea iniţială din cadrul procedurii de adopţie.
Documentele şi informaţiile vizând copilul, părinţii fireşti şi familia extinsă a acestuia, precum şi familia adoptatoare, obţinute pe parcursul derulării procedurilor de adopţie, precum şi pe perioada de monitorizare postadopţie, se arhivează într-un dosar unic şi se păstrează de către direcţie, în cazul adopţiei interne, şi, respectiv, de către A.N.D.P.D.C.A. în cazul adopţiei internaţionale, pentru o perioadă de minimum 50 de ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei.
Persoanele interesate se pot adresa Compartimentului de Adopţii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vrancea, cu sediul în Focşani, b-dul Gării, nr. 13, jud. Vrancea, la numerele de telefon 0237/230789 şi 0237/230788 sau pot accesa site-ul institutiei noastre www.dgaspcvn.ro.
Coordonatele Compartimentului de Adopţii:
Adresa: Strada Cuza Vodă, nr. 52, Focşani, Vrancea
E-mail: birou.adoptii@dgaspcvn.ro
Program de lucru:
Luni-Joi: 8-16.30
Vineri: 8-14
