Când un copil începe să ne spună ceva greu, poate rosti doar câteva cuvinte, apoi se poate opri. În clipa aceea, putem lăsa telefonul deoparte, ne putem așeza lângă el și îi putem da timp. Iar când ne spune că cineva i-a făcut rău, are nevoie să audă de la noi câteva cuvinte simple. „Te cred. Îți mulțumesc că mi-ai spus. Nu este vina ta. Sunt aici și voi cere ajutor.”

Astăzi, 19 noiembrie, de Ziua Mondială pentru Prevenirea Abuzului și Violenței asupra Copiilor, mă adresez, în numele DGASPC Vrancea, părinților, bunicilor, profesorilor și tuturor celor în care un copil își poate pune încrederea. Potrivit Studiului privind prevalența violenței împotriva copiilor în România, 28,2% dintre copii au trecut prin cel puțin o formă de violență. Dintre copiii care au trăit o astfel de experiență, 67% au spus cuiva ce li s-a întâmplat. Doar 12% dintre incidente au ajuns în atenția instituțiilor. Când un copil găsește curajul să vorbească, următorul pas ne aparține.
Uneori, primul lucru pe care îl observăm este o schimbare. Copilul se retrage, doarme greu, își pierde interesul pentru un joc pe care îl iubea sau se teme dintr-odată să meargă într-un anumit loc. Pot apărea și răni fără o explicație clară. Să ne apropiem cu blândețe. „Am observat că te neliniștește ceva. Vrei să stau cu tine?” poate deschide o conversație. Să îl ascultăm în ritmul lui, fără să îl presăm pentru detalii.
📞 119 – Dacă știți sau bănuiți că un copil este abuzat, neglijat, exploatat ori supus oricărei forme de violență, sunați pentru a semnala situația. Dacă ești copil și ai nevoie de ajutor, poți suna și tu.
🚨 112 – Dacă un copil este în pericol imediat, sunați de urgență.
Vă rog să distribuiți acest mesaj. Poate ajunge la un adult care, chiar astăzi, are nevoie să știe ce poate face. Sau la un copil care încă se întreabă dacă îl va crede cineva.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
ȘTEFAN Dănuț Cristian