Dezinstituționalizarea nu înseamnă doar plecarea unei persoane dintr-un serviciu rezidențial. Înseamnă pregătire, alegeri, sprijin și construirea, pas cu pas, a unei vieți cât mai aproape de comunitate. Înseamnă să privim dincolo de porțile unui centru și să vedem omul, dorințele sale și posibilitatea unui nou început. În cadrul DGASPC Vrancea, Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Jariștea continuă procesul de dezinstituționalizare și tranziție a persoanelor adulte cu dizabilități către viața în comunitate, în concordanță cu principiile incluziunii sociale, respectării drepturilor și promovării autonomiei individuale. Prin implicarea echipei multidisciplinare, pregătirea și sprijinirea persoanelor în identificarea unor alternative de viață adaptate nevoilor și dorințelor lor, fiecare pas dincolo de poarta centrului poate deveni începutul unei noi povești.
Astăzi vă prezentăm povestea unui fost beneficiar al CAbR Jariștea, care a făcut pasul către viața într-un mediu familial, beneficiind de serviciile unui Asistent Personal Profesionist (APP). Este povestea unui om care, prin procesul de dezinstituționalizare și tranziție către viața în comunitate, a făcut un pas important: a părăsit serviciul rezidențial și a început o nouă etapă. Dar în spatele acestui nou început se află o poveste despre copilărie, atașament, dorința de a aparține unei familii și speranța că, indiferent de vârstă, viața îți poate oferi o nouă șansă.
Povestea sa începe cu mulți ani în urmă… Până la vârsta de 18 ani, a crescut în grija unei asistente maternale. Pentru el, aceasta nu a fost doar persoana care i-a oferit îngrijire, ci omul alături de care a crescut și de care s-a atașat ca de o mamă. Odată ajuns la vârsta adultă, drumul său a continuat în sistemul de protecție socială, ajungând ulterior la CAbR Jariștea. Dar legătura cu cea care îl crescuse nu s-a pierdut. Ani la rând, mai ales de Paște și de Crăciun, mergea în permisie la fosta asistentă maternală. Erau momente așteptate cu nerăbdare, zile în care se întorcea într-un loc cunoscut, alături de o persoană dragă. Însă timpul a trecut, iar vârsta înaintată și problemele de sănătate nu i-au mai permis acesteia să îi ofere îngrijirea și sprijinul de altădată. Pentru el, această schimbare nu a fost ușor de înțeles. În perioada petrecută la CAbR Jariștea, specialiștii centrului îl observau adesea retras, preferând să stea singur și să socializeze mai puțin.
Totuși, exista o întrebare pe care o adresa frecvent: „Când mai plec în permisie?”. O întrebare simplă, dar care ascundea o dorință profundă. Prin discuții, observație și sprijin constant, asistentul social și psihologul centrului au înțeles că, dincolo de dorința unei permisii, el își dorea apropierea unei familii, sentimentul de apartenență și bucuria de a avea din nou un loc pe care să îl numească „acasă”. Nu puteam întoarce timpul și nici schimba împrejurările care îl împiedicau să revină în familia în care crescuse. Dar puteam căuta o nouă șansă pentru el.
Și atunci s-a deschis o nouă poartă… Prin implicarea echipei și prin demersurile realizate în cadrul procesului de dezinstituționalizare, a fost identificată oportunitatea tranziției către serviciul de Asistent Personal Profesionist (APP). Au urmat pregătirea, întâlnirile și perioada de acomodare cu noul mediu familial, fiecare etapă fiind parcursă cu atenție la nevoile, dorințele și posibilitățile sale. Nu era vorba doar despre schimbarea unui loc de trai, ci despre posibilitatea de a începe o altă viață, cu sprijin individualizat, într-un mediu familial și în comunitate. Iar într-o zi, a trecut dincolo de poartă.
Astăzi, noua sa viață se desfășoară într-o gospodărie primitoare, într-o frumoasă zonă de munte, înconjurată de păduri, verdeață și liniște. La una dintre vizitele de monitorizare, echipa CAbR Jariștea l-a regăsit în noul său mediu de viață. L-am observat mai deschis, mai curios și mai implicat în ceea ce se întâmpla în jurul său. Dar cea mai importantă schimbare nu era în frumusețea locului. Era în felul în care începea să se regăsească în această nouă viață.
Pentru noi, cei care îi cunoșteam povestea și îi auziserăm de atâtea ori întrebarea „Când mai plec în permisie?”, aceste momente au avut o semnificație aparte. Nu mai venisem să vedem unde își dorea să ajungă. Venisem să vedem locul în care ajunsese. O casă, oameni aproape, o viață de zi cu zi în care poate participa, poate descoperi și poate construi noi legături. Poate că pentru mulți dintre noi acestea sunt lucruri obișnuite. Dar pentru el reprezintă ceva mult mai important: șansa de a aparține din nou unui mediu familial.
Cea care l-a crescut va rămâne întotdeauna o parte importantă din povestea sa. O nouă familie nu șterge amintirile copilăriei și nici legăturile afective construite de-a lungul anilor. Dar poate deschide un nou capitol. Iar întrebarea pe care o auzeam atât de des… „Când mai plec în permisie?”…capătă astăzi un alt sens. Pentru că acum nu mai vorbim despre câteva zile petrecute în afara centrului.
Vorbim despre viața sa dincolo de poartă. O șansă pentru un om. O oportunitate de a schimba o viață. Povestea sa ne arată că dezinstituționalizarea nu înseamnă doar ieșirea dintr-un serviciu rezidențial, ci și construirea unui drum către o viață în comunitate, cu demnitate, sprijin și respect pentru alegerile fiecărei persoane. Totodată, această poveste evidențiază importanța serviciului de Asistent Personal Profesionist (APP), o alternativă de îngrijire și sprijin pentru persoanele adulte cu dizabilități.
A deveni Asistent Personal Profesionist înseamnă mai mult decât asumarea unei responsabilități profesionale. Înseamnă să oferi unui om șansa de a trăi într-un mediu familial, să îi fii alături în activitățile zilnice, să îi respecți alegerile și să îl sprijini să își găsească propriul loc în comunitate. Pentru persoanele interesate să devină Asistenți Personali Profesioniști, DGASPC Vrancea oferă informații și îndrumare privind condițiile de atestare și desfășurare a acestei activități. Poate că, undeva, există un alt om care așteaptă șansa unui nou început. Iar cineva poate deveni omul care îl ajută să facă acest pas.
DGASPC Vrancea, prin echipa CAbR Jariștea, îi dorește multă sănătate, liniște și bucuria de a descoperi, zi de zi, frumusețea unei vieți în care să se simtă sprijinit, respectat și apreciat. Noi rămânem aproape, prin sprijin și monitorizare, pentru că responsabilitatea față de oameni nu se oprește la poarta centrului. Iar „Dincolo de poartă” continuă… Pentru că mai sunt dorințe de ascultat, pași de pregătit și alte povești care merită să fie spuse.
Echipa CAbR Jariștea – DGASPC Vrancea
PURTĂTOR DE CUVÂNT
ȘTEFAN Dănuț Cristian